MONA

// SCN/

MONA

Pagina principala Etape si Calendar Rezumat Rezultate

Rezumatul Etapei I

Programul de monitorizare pre-operationala are 2 principale obiective:

reducerea incertitudinii conceptuale si parametrice a evaluarii de securitate prin asigurarea datelor pentru dezvoltarea unor modele cat mai corecte, cu impact asupra cresterii gradului de incredere in predictiile analizei de securitate
crearea bazei de date pentru definirea cu cat mai mare acuratete a nivelului de referinta pentru programul de monitorizare operationala si post-operationala a depozitului

          Pentru a stabili structura programului de monitorizare pre-operationala a amplasamentului Saligny au fost analizate rezultatele obtinute pana in prezent in caracterizarea amplasamentului, evaluarile de performanta si analiza de sensitivitate si incertitudini .
          In urma acestor analize s-au stabilit parametrii ce trebuie urmariti in cadrul programului de monitorizare pre-operationala si s-au cautat modalitatile de masurate aplicabile in conditile reale ale amplasamentului Saligny. S-au stabilit cerintele pentru proiectarea unui plan de monitorizate pre-operationala a amplasamentului de depozitare la suprafata a deseurilor slab si mediu active pe baza recomandarilor AIEA si a normelor CNCAN
          Programul de studii suport pentru definirea programului de monitorizare a amplasamentului Saligny va urmari:

Radioactivitatea de referinta a mediului
Hidrogeologia zonei nesaturate – infiltrarea apei de suprafata si profunzime, geochimia apei din pori
Hidrogeologia zonei saturate – variatia nivelelor hidrostatice ale acviferelor si a geochimeie apelor subterane
Meteorologia amplasamentului
Erodabilitatea suprafetei amplasamentului

          Pentru acesti parametrii au fost identificate metodele cele mai potrivite pentru monitorizarea lor in conditiile reale si specifice ale amplasamentului Saligny.

Rezumatul Etapei a II-a

          Conform recomandărilor internaţionale, un depozit de deseuri radioactive trebuie amplasat asfel încât să prevină contaminarea radioactivă peste limitele admise a resurselor subterane de apă, luând în considerare proiectul depozitului şi actuala şi posibila utilizare în viitor a resurselor de apă.
          Monitorizarea zonei nesaturate si in special a parametrului umiditate, precum si cunoasterea granulometriei solului este importanta deoarece furnizeaza informatii despre circulatia apei in sol, capacitatea acestuia de a retine apa, precum si variatia parametrilor hidrodinamici si geochimici.
          Intrucat variatia majoritatii parametrilor are loc in partea superficiala a zonei nesaturate, respectiv in primii cativa metri de la suprafata, pentru a masura directia de inaintare a frontului de umezire este necesar sa se cunoasca unele caracteristici fizico-chimice si mecanice ale solului.
           De asemenea in vederea evidentierii relatiei dintre apele Dunarii si cele freatice in perimetrul Cernavoda, au fost efectuate investigatii fizico-chimice, pentru care au fost colectate probe de apa din Dunare si din forajele amplasate in zona care au avut apa in perioada monitorizarii si de sol, din solurile limtrofe acestora, de la suprafata (S) si din zona de vegetatie, la o adancime de pana la cca 30-50 cm (A).
           Probele colectate au fost supuse urmatoarelor investigatii:

analize granulometrice si observatii mineralogice;
masuratori de pH si conductivitate in probe de apa si in solutiile apoase ale solurilor;
investigatii de natura chimica.

          Pe baza masuratorilor de granulometrie, mineralogie, conductivitate si pH a probelor de sol de suprafata prezentate anterior s-a proiectat configuratia de monitorizare a umiditatii si potentialului matric in vederea estimarii ratei de infiltrare.
           Reteaua experimentala de monitorizare a celor 2 parametri consta in amplasarea a 12 sonde de masurare a umiditatii si a 12 sonde de masurare a potentialului matric la adancimi de 0.5m, 1m, 3m si 5 m in trei puncte situate la ~ 20 m distanta intre ele, in triunghi. Cele trei locatii de monitorizare vor fi situate in centrul amplasamentului, unde rata de infiltrare este maxima datorita topografiei specifice. La fiecare locatie de monitorizare senzorii vor fi dispusi in doua locasuri apropiate datorita numarului mare de cabluri care ar urma sa faca legatura cu echipamentul de suprafata ce ar atinge un volum considerabil raportat la dimensiunea forajului si va disloca o cantitate apreciabila de pamant.
          Echipamentele de monitorizare vor fi suplimentate cu multiplexoare pentru semnalele provenite de la senzorii de umiditate si potential matric si un panou solar pentru alimentare.
           Prin monitoriozarea zonei saturate a amplasamentului Saligny se urmareste obtinerea de noi date care sa confirme conexiunea dintre sursele de apa subterana si cele de suprafata. Determinarea continutului izotopic al hidrogenului si oxigenului urmareste obtinerea unor noi informatii asupra originii surselor de apa subterana si a legaturilor cu apele de suprafata sau dintre ele. Analiza datelor, efectuata impreuna cu specialistii LANL cu mai multa experienta in acest domeniu, a condus la concluzia existentei unei fisuri, a unei cai de circulatie rapida a apelor Dunarii de directia FS 21 – FS 18. Concluzia este consistenta cu variatiile nivelelor hidrostatice ale apei in aceste foraje, variatii ce urmaresc mult mai prompt variatiile nivelului Dunarii decat alte foraje ale barremianului.
           Eroziunea solului este determinată de precipitaţii şi implicit scurgerile de suprafaţa, precum şi de activităţi antropice care alterează eroziunea naturală (construcţii, agricultură etc.). Pentru predicţia eroziunii de suprafaţă a fost aleasă şi utilizată metoda USLE (Universal Soil Loss Equation), completată cu metoda mai noua RUSLE (Revised Universal Soil Loss Equation), care permite referirea la efectul operaţiilor agricole şi de construcţii asupra eroziunii. Ambele tehnici au la bază date de observaţii şi măsurători în teren şi pe planuri topografice şi de utilizare a terenului şi date rezultate din prelucrarea şi interpretarea unor încercări de laborator pe probe recoltate din aria amplasamentului.
           Există numeroase tehnici şi metode de monitorizare a stabilităţii versanţilor şi taluzurilor. În această lucrare este propusă pentru amplasamentul Saligny o tehnică de monitorizare bazată pe o schemă logică completă şi pe un sistem de achiziţie şi transmitere automată a datelor on line. De asemenea, schema presupune şi un sistem de avertizare automată în cazul unor situaţii precursoare de instabilitate. Sistemul a fost creat şi testat în cadrul programului CEEX Terrarisc 2005-2008.
           Pentru determinarea radioactivitatii de referinta probele care sunt măsurate în laborator se obţin fie prin prelevare continuă (depuneri atmosferice, aer, apă de suprafaţă, efluenţi lichizi sau gazoşi) fie prin prelevare aleatoare (sol, vegetaţie spontană, lapte, cereale, alimente, plante acvatice, sediment, peşte etc.). Probele obţinute prin prelevare continuă trebuie să fie reprezentative pentru punctul de prelevare si presupun existenţa unor dispozitive (instalaţii) fixe de prelevare şi suport tehnic local, pe când cele recoltate aleator trebuie să fie reprezentative pentru locul, timpul şi materialul respectiv.
          In prezenta lucrare au fost prezentate procedurile pentru:

măsurarea activităţii alfa/beta globale;
determinarea radioactivitatii prin spectrometrie gama de inalta rezolutie;
masurarea radioactivitatii prin spectrometrie gama “in situ”.

Rezumatul Etapei a III-a

           Pe baza studiului interdisciplinar realizat in 2008 si utilizand echipamentele si codurile de calcul achizitionate in etapa anterioara, a fost implementat programul experimental suport pentru monitorizarea amplasamentului de depozitare. In acest sens, a fost realizata reteaua de monitorizare a hidrogeologiei zonei nesaturate si meteorologiei amplasamentului Saligny prin dispunerea la diferite adancimi (0.5m, 1m, 2m si 3m) a perechilor de senzori umiditate-potential matric si a unei statii meteo. Senzorii acestor echipamente achizitioneaza si transmit in timp real datele de mediu. Aceste date vor fi utilizate in calcului ratei de infiltrare a apei in amplasament, a evapotranspiratiei si a tendintelor climatice in zona amplasamentului.
           Masuratorile efectuate in perioada iulie-septembrie 2009 au evidentiat buna functionare a echipamentului retelei de monitorizare precum si receptia radio a datelor la ANM Bucuresti. Pentru calibrarea senzorilor de umiditate si potential matric au fost prelevate probe de sol de la adancimile mai sus mentionate. Pe parcursul perioadei de monitorizare, au fost inregistrate evenimentele meteorologice si modificarile umiditatii si potentialului matric in primii 0.5m de sol, indicand o dinamica foarte lenta a apei in amplasamentul Saligny.
           S-a continuat masurarea nivelelor hidrostatice ale apelor de suprafata (Dunare si Canal) si ale acviferelor subterane (Eocen, Aptian si Barremina) pentru urmarirea dinamicii acestora si a eventualelor conexiuni dintre ele.
           Rata de eroziune a fost estimata pe baza ecuatiei USLE utilizand parametri specifici amplasamentului Saligny si comparata cu indicatiile experimentale obtinute prin metoda Pinhole pe probele prelevate de pe amplasament.
           Pentru evaluarea factorului de stabilitate a pantelor din amplasamentul Saligny s-au utilizat metodele: Bishop, Janbu, Morgenstern–Price. Calcule s-au efectuat cu ajutorul programului GeoSlope, licenta Facultatii de Geologie si Geofizica, fiind introduse pe rând valorile parametrilor geometrici si geotehnici (cu valorile minime si maxime), realizând modelul fizico-mecanic la o scara 1:1000. Efectul seismic asupra stabilitatii a fost considerat conform normativului P100-1/2006 (Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare «ag», pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţa IMR = 100 ani).
           O atentie deosebita a fost acordata monitorizarii radiologice a amplasamentului si a zonei inconjuratoare pentru stabilirea nivelului de referinta al radioactivitatii in zona de depozitare. In acest sens, pe baza aspectelor specifice amplasamentului si a cailor potentiale de eliberare a contaminantilor din depozit au fost mai intai stabilite locatiile indicator si locatiile de control pentru monitorizarea preoperationala. Au fost prelevate probe de apa de suprafata si de adancime, sol, vegetatie spontana si produse alimentare relevante pentru dieta consumatorilor din zona, pe care a fost determinat continutul de radionuclizi naturali, Cs-137 si H-3. Aceste masuratori vor fi repetate pe parcursul derularii proiectului si completate cu alte probe de mediu importante in evidentierea unei potentiale contaminari a mediului in perioada operationala sau post-inchidere a depozitului. Activitatea de modelare a acestei etape a urmarit pe de o parte, analiza influentei heterogeneitatii zonei saturate asupra predictiilor transportului contaminantilor utilizand codul de calcul FEHM si, pe de alta parte, analiza incertitudinilor parametrilor de amplasament asupra predictiilor dozei, utilizand codul GoldSim achizitionat in cadrul proiectului.
           Simularile FEHM ale curgerii apei si transportului contaminantilor in principalul acvifer al zonei (Barremian), luand in considerare meomogenitatile acestuia, nu au pus in evidenta modificari semnificative ale campului de curgere si transport fata de modelul mediului omogen. Pentru stabilirea setului complet de parametri ce vor fi inclusi in programul de monitorizare (obiectivul final al acestui proiect), a fost elaborat cu ajutorul programului GoldSim un model conceptual simplu al contaminarii potentiale pe calea apei de profunzime, calea de patrundere a contaminantilor in lantul alimentar considerata fiind apa potabila extrasa dintr-o fantana sapata pe amplasament. Elementele acestui model sunt: termen sursa, zona nesaturata, zona saturata, fantana si om. Predictiile GoldSim au fost comparate cu predictiile FEHM si RESRAD-off site in vederea validarii modelului. Analiza de incertitudine efectuata cu ajutorul GoldSim a evidentiat ca parametrii ce contribuie in mod semnificativ la incertitudinea asupra dozei sunt rata de infiltrare si dimensiunea zonei nesaturate.

Rezumatul Etapei a IV-a

           Avand la dispozitie reteaua de monitorizare a hidrogeologiei zonei nesaturate si meteorologiei amplasamentului Saligny, realizata in acest an,, s-a continuat monitorizarea parametrilor hidrogeologici, respectiv monitorizarea nivelului hidrostatic a zonei nesaturate in forajele existente si a parametrilor de umiditate si potential matric al solului. Aceste date vor fi utilizate in calcului ratei de infiltrare a apei in amplasament, a evapotranspiratiei si a tendintelor climatice in zona amplasamentului.
           Nivelele hidrostatice ale apelor de suprafata (Dunare si Canal) si ale acviferelor subterane (Eocen, Aptian si Barremina) au fost monitorizate in urmatoarele puncte:

Stavilarul aval (Canalul Dunare-Marea Neagra);
Stavilarul amonte (Dunare);
Forajele: FS 08, FS 09, FS 27, FS 21, GP-N, GP-S, GP-C, GP-V, FS 24, APT 2, FS 20, FS 10, FS 13, FC 22, FS 26, Fantana (valea Cismelei).

           S-a constat si reconfirmat faptul ca exista o corelatie intre nivelul Dunarii si foraje FS 08, FS 09, FS 27, FS 21, GP-N, GP-S, GP-C, GP-V si anume: cand creste sau scade nivelul hidrostatic al Dunarii creste si scade si nivelul hidrostatic al forajelor respective.
           Pentru forajele FS 24, APT 2, FS 20, FS 10, FS 13 influenta variatiei nivelului hidrostatic al Dunarii este aproape inexistenta, nivelul hidrostatic al forajelor mentinandu-se aproape constant indiferent de variatia nivelului hidrostatic al Dunarii.
           Compararea datelor obtinute, prelucrarea si interpretarea lor vor duce la o mai buna intelegere a circulatiei apei in mediile carstice, la identificarea originii apelor subterane si la stabilirea conexiunii dintre acviferele amplasamentului si vor putea clarifica unele aspecte privind curgerea apei in zona nesaturata (rata de infiltrare, bilantul hidric, curgerea laterala).
           Monitorizarii radiologica a amplasamentului de depozitare si a zonei inconjuratoare a fost completata cu determinarea continutului de 3H din probe prelevate din culturile de legume si fructe obtinute in fermele locuitorilor din localitatea Saligny. Aceste masuratori vor fi repetate pe parcursul derularii proiectului si completate cu alte probe de mediu importante in evidentierea unei potentiale contaminari a mediului in perioada operationala sau post-inchidere a depozitului.

Rezumatul Etapei a V-a

           Programul de monitorizarea pre-operationala are ca obiectiv acumularea continua de date si informatii despre amplasament si integrarea lor intr-un sistem integrat in vedrea intelegerii tot mai bune si mai complete a amlasamentului de depozitare, reducerii incertitudinilor si in consecinta a asigurarii protectiei pe termen lung a mediului si populatiei.
           Metodele propuse si testate pe parcursul proiectului au fost analizate in cadrul acestei etape in vederea validarii lor pe baza rezultatelor acumulate prin aplicarea lor in conditile specifice amplasamentului Saligny.
           Prelucrarea datelor experimentale achizitionate in urma masuratorilor hidrogeologice ale zonei nesaturate a permis estimari ale ratelor de infiltrare si rspectiv evaportanspiratie, folosind atat formalisme de calcul cunoscute, prezentate in literatura de specialitate, dar si modele de calcul originale, concepute in cadrul acestei etape.
           Rezultatele coverg catre o valoare a ratei de infiltrare a apei de 10-4 m/an, si respectiv o rata de evaportanspiratie de 10-2m/an.
           In conditiile unui an bogat in precipitatii (574.4 mm in perioada 1 octombrie 2009- 1 octombrie 2010), rata de reincarcare (necesara in unele modele de calcul numeric pentru simularea curgerii apei in zona nesaturata) a fost de 46mm/an.
           In cadrul acestei etape au fost validate metodele de monitorizare care au confirmat caacitatea de a masura cu precizia si sensitivitatea necesara parametri de amplasament cu contributie importanta asupra impactului radiologic.
           Datele generate in cadrul proiectului au fost grupate intr-o baza de date relationala, realizata in cadrul acestei etape.
           Recomadarile izvorate din cadrul studiilor experimentale de teren sau laborator au fost incluse in programul de monitorizare pre-operationala, care cuprinde informatii clare, concrete, asupra parametrilor ce trebuie urmariti, locatiilor de monitorizare, metodelor si frecventelor de masurare in fiecare caz in parte.
           Realizarile obtinute au fost prezentate in intalnirile cu reprezentanti ai AN&DR, beneficiarul direct al acestui proiect, in vederea aplicarii lor in viitor pe baza unui contract de servicii pe termen lung.
           Rezulatele originale au fost prezentate in sesiunea plenara a Conferintei Nationale de Fizica, 23-25 septembrie 2010 iar abordarile originale asupra stabilitatii amplasamentului au fost expuse in cadrul celui de-al 11-lea Congresului International IAEG din Aukland - Noua Zeelanda.

Ultima actualizare: 03.12.2010

Contact

Pentru detalii legate de acest proiect contactati-ne prin
e-mail:
daniela.diaconu@nuclear.ro

Recomandari: Rezolutie video
minim 1024 x 768,
Internet Explorer 6

Webmaster: webmaster@nuclear.ro

sus